Conifer grațios care are port suplu și ale cărui ramuri sunt etajate pe plan orizontal.
După cum arată și numele, această plantă a fost descoperită în Pacific, în Insula Norfolk, în anul 1793, de sir Joseph Banks.
Au formă de ace cu lungimea de 15 mm care nu înțeapă. La început, au culoarea verde - pal, iar după un timp verde - închis.
Pinul de Norfolk nu produce în ghiveci conuri.
Mraniță de răsadniță nu foarte compactă, la care va fi adăugat îngrășământ organic.
Pământul va fi fertilizat cu o lingură de îngrășământ granulat retard, la 20 de litri de apă pe sezon.
O dată la 2 zile, ramurile vor fi stropite. Ghiveciul va fi așezat la distanță de sursele de căldură.
Pe durata iernii, o dată pe săptămână. Vara, de 2 - 3 ori săptămânal.
E recomandată o cameră luminoasă pentru dezvoltarea adecvată a plantei. Pe perioada verii, în intervalul orar 10:00 - 17:00, ghiveciul nu va fi lăsat să stea în soare.
Procesul are loc la 2 ani, în perioada februarie - martie. După ce planta depăsește 1,20 m înălțime, transplatarea va fi efectuată o dată la 3 ani.
În natură, poate atinge și 50 - 60 m. În ghiveci, maximum 3 m.
Prin semințe, deși sunt greu de găsit. Butășirea este efectuată numai de specialiști.
Căldurile de vară, mai ales cele însoțite de uscăciunea aerului, sunt dăunătoare plantei. De aceea, în această perioadă, pinul de Norfolk trebuie ținut la temperatura de 15%. Tulpina trebuie sprijinită cu un tutore.
În condiții prielnice, poate trăi câteva zeci de ani.
Sfat
Dacă îngrășământul e bogat în azot, planta va avea multe noduri, care îi vor afecta silueta. O soluție ar fi înjumătățirea dozelor recomandate și alegerea de îngrășăminte speciale pentru conifere.
