Prune afectate de grindină, a căror infecție ulterioară a fost stopată cu zeama bordeleza
Prune afectate de grindină, a căror infecție ulterioară a fost stopată cu zeama bordeleza
Pere afectate de grindină, a căror infecție ulterioară a fost stopată cu captan
Pere afectate de grindină, a căror infecție ulterioară a fost stopată cu captan

Cum stau lucrurile

  1. Cu excepția plantelor ierboase (cu țesut moale), arareori grindina vine cu o distrugere totală a unei grădini. Atunci vorbim de o reală calamitate și puține se mai pot face.
  2. Grindina de intensitate mică sau medie produce leziuni de gravitate variabilă pe corpul plantelor. În aceste situații, plantele au capacitate de refacere.
  3. Totuși, problema mare ce urmează după grindina ce a trecut sunt leziunile deschise care rămân pe corpul plantelor.
  4. Aceste leziuni devin porți deschise pentru o mulțime de patogeni, care pot produce îmbolnăviri foarte grave.
  5. Efectul conjugat al grindinei cu infecțiile care pot urma după aceea: ei, abia acest scenariu pune planta în pericol de moarte.
  6. În cazul pomilor fructiferi (meri, peri, pruni) a viței de vie și a legumelor, chiar și o grindină de intensitate mică în iulie-august poate compromite recolta, deoarece fructele se vor infecta și vor dezvolta tot felul de putregaiuri, dacă nu se intervine imediat cu un tratament.
  7. Așadar, după grindină trebuie acționat ca și atunci când ne-am tăiat noi la o mână: sterilizare și bandajare. În cazul plantelor, această operațiune se face printr-un tratament.

Ce trebuie făcut

  1. Pentru a limita infectarea plantelor afectate de grindină și pentru a facilita și grăbi vindecarea țesuturilor afectate, trebuie aplicat un tratament de sterilizare a plăgilor în cel mai scurt timp. 
  2. Ideal, cel mai scurt timp înseamnă de îndată ce apa de pe plante s-a uscat, dar nu mai târziu de 24 ore.
  3. Cele mai bune tratamente de sterilizare sunt zeama bordeleză și captanul. Ambele substanțe sunt cu acțiune de contact, adică sterilizează doar suprafețele acoperite prin pulverizare.
  4. De aceea, este indicat să se aplice meticulos, cu pompe cu pulverizare fină, dar până la limita șiroirii (adică aceeași abordare ca la aplicarea tratamentelor de iarnă).
  5. În special în cazul pomilor fructiferi, a viței de vie și a legumelor, trebuie să ținem cont și de timpul de așteptare de după tratament, astfel încât vom utiliza zeama bordeleză, atunci când fructele vor trebui culese într-o săptămână și captan, dacă mai avem 2-3 săptămâni la dispoziție până la cules.
  6. Desigur, după ce am făcut acest tratament, la câteva zile, putem reveni cu un alt tratament, cu produse cu acțiune sistemică (care acționează și în interiorul țesuturilor plantelor), eventual adăugând în soluție și un fertilizator foliar, care va ajuta planta să se repare mai repede și mai bine.