Zona gorunului (și a stejarului) este ideală pentru toate speciile pomicole
Zona gorunului (și a stejarului) este ideală pentru toate speciile pomicole
Cireșul sălbatic urcă până la limita superioară a etajului fagului
Cireșul sălbatic urcă până la limita superioară a etajului fagului
Cireși și meri, în zona de interferență a fagului cu molidul
Cireși și meri, în zona de interferență a fagului cu molidul

Vegetația se diferențiază în funcție de altitudine (relief) în 4 etaje:

  • etajul gorunului
  • etajul fagului
  • etajul coniferelor
  • etajul pajiștilor alpine

Pentru pomicultură reprezintă importanță numai primele două.

Etajul gorunului

  1. Poate fi întâlnit de la altitudini specifice câmpiei până pe colinele cu altitudini de 200 - 700 m. 
  2. Solul și clima specifice acestui etaj sunt favorabile pentru toate speciile pomicole și de arbuști fructiferi.
  3. Până la altitudinea de 500 m, acest etaj este favorabil și viței de vie.
  4. Cu unele excepții, după altitudinea de 500 m, acest etaj devine nefavorabil pentru cais și piersic.

Etajul fagului

  1. În funcție de regiune, limita inferioară a acestui etaj se situează între 400 și 600 m, iar limita superioară atinge 1200 - 1400 m altitudine și chiar 1700 în Apuseni.
  2. La limita inferioară a etajului, sunt întrunite condiții favorabile pentru măr, păr, prun, cireș, vișin, nuc, arbuști fructiferi și căpșun.
  3. În funcție de condițiile microclimatice, soiurile rezistente de cireș pot urca până la 800 m altitudine.

Suplimentar

  1. Delimitarea etajelor bioclimatice în natură nu este strictă, întâlnindu-se interferențe în zonele de tranziție (amestecuri de fag cu gorun, fag cu brad).
  2. În Banat, etajele bioclimatice sunt modificate, aici fagul putând coborî până la 160 m, iar bradul până la 375.
  3. Foarte important este și microclimatul și expunerea pantei. Astfel, pe pantele cu expoziție sudică și ferite de vânturi pot fi plantate specii pomicoe la altitudini mult mai mari decât de obicei.