Ghid de inițiere pentru înființarea unei livezi familiale cu meri, peri, cireși, pruni, piersici și caiși

• 1398 share-uri
• Share on Facebook
• Share on Twitter
• Share on WhatsApp

O livadă familială creează verdeață și umbră în jurul casei, umple primăverile de flori, atrage polenizatori, înfrumusețează curtea și oferă fructe de o savoare neegalată de cele din supermarket. În plus, pomicultura hobby poate deveni o preocupare pasionantă, un prilej de eliberare de stres, o ocazie de lucru în aer liber cu copiii sau chiar de mândrie față de prietenii veniți în vizită.

Cum alegem pomii

1. În primul și în primul rând, trebuie să vă gândiți ce specii v-ați dori în grădină, apoi în ce luni v-ați dori să aveți fructe. (Ideal este să alegeți speciile și soiurile de așa manieră încât să aveți fructe prospete de primăvara până toamna.)
2. Pentru planificarea viitoarei livezi pe specii și soiuri, vedeți aici Planificatorul de livadă de pe zdravăn.ro.
3. Foarte important este să plantați pomi care se pretează în zona dumneavoastră. Cel mai simplu este să aruncați o privire în vecini. Speciile care merg la ei, vor merge și la dumneavoastră.
4. Ca regulă foarte generală, mărul și părul pot fi plantate în aproape toate zonele locuite ale țării, urmate fiind de prun, vișin, cireș, piersic și cais, ultimele două specii fiind cele mai sensibile.
5. O bună orientare vă poate oferi și acest articol: Ce sunt etajele bioclimatice și cum ne ajută să alegem potriviți în livadă.

Cultivarea mărului

1. Mărul e cel mai ușor de cultivat și, important de știut, pe el se poate învăța cum se fac tăierile la pomi, datorită plasticității și capacității sale speciale de refacere. Mărul, dar și părul, poate fi condus ușor să formeze coroane ornamentale, precum: palmete, gard belgian, tuneluri etc.
2. Teoretic, mărul poate fi plantat în orice zonă locuită din țara noastră. Degerături la măr apar extrem de rar (o dată, de două ori la 100 de ani).
3. Soiurile pitice de măr (de vigoare mică) pot fi plantate de distanțe mici (chiar și sub 2 x 2m), ating înălțimi de maximum 2,5m. Au rădăcina superficială, motiv pentru care suportă greu seceta și au nevoie de irigații.
4. Soiurile de vigoare medie și mare se plantează la distanțe mai mari (minimum 3,5 x 3m) formează coroane mai mari, dar prin tăieri și acestea pot fi limitate ușor la înălțimea dorită. Soiurile de vigoare medie și mare sunt și mai puțin pretențioase la calitatea solului și fac mai bine față secetei.
5. Există soiuri de măr de vară - merele pot fi păstrate doar câteva zile, soiuri de măr de toamnă - pot fi folosite la conserve, rețete și păstrate până la începutul iernii și soiuri de iarnă - merele rezistă lejer până în mai.
6. Aici: schema de tratamente și lucrări la măr.
7. Mărul intră pe rod la 2-3 ani de la plantare.

Vedeți aici soiurile de MĂR disponibile pe zdravăn.ro.

Cultivarea părului

1. Cerințele părului sunt foarte asemănătoare cu cele ale mărului.
2. La fel, există soiuri de vară (un soi excepțional: Daciana), de toamnă și de iarnă.
3. Aici: schema de tratamente și lucrări la păr.
4. De regulă, părul intră pe rod după 3-4 ani de la plantare. 

Vedeți aici soiurile de PĂR disponibile pe zdravăn.ro.

Cultivarea cireșului și vișinului

1. De regulă, cireșul și vișinul pot fi plantați și se dezvoltă bine în zonele unde prosperă mărul și părul, dacă beneficiază de un sol bun și stresul cauzat de secetă nu este prea mare (mai ales în primii ani după plantare).
2. Vișinul are o rezistență superioară cireșului, putând fi plantat și în zone unde cireșul nu face față ori se descurcă greu.
3. Un cireș produce mai multe fructe decât un vișin.
4. Toate soiurile de vișin și unele soiuri de cireș sunt autofertile, totuși, prezența altor soiuri în preajmă, îmbunătățește recolta. (Asta e o regulă generală!)
5. Cireșele și vișinele nu pot fi păstrate proaspete mai mult de câteva zile, însă pot fi înghețate ori conservate.
6. Cireșul și vișinul sunt specii, de regulă, viguroase, motiv pentru care distanța de plantare recomandată este de 5 x 5m.
7. Aici: schema de tratamente și lucrări la cireș și vișin.
8. Cireșul intră pe rod după 4-6 ani de la plantare, iar vișinul cu un an mai devreme.

Cultivarea prunului

1. Prunul se descurcă și el bine în majoritatea zonelor țării, chiar mai bine decât cireșul.
2. Prunele pot fi consumate prospete, se pot usca, pot fi folosite la compot, magiun, marmeladă, jeleu și, desigur, din prune se face țuică. (Aflați de aici care sunt cele mai bune soiuri de țuică.)
3. Distanța de plantare, orientativă, pentru prun este de 4 x 4m. În anumite condiții poate fi și mai mică.
4. Aici: schema de tratamente și lucrări la prun.
5. Prunul intră pe rod la 3-5 ani de la plantare.

Vedeți aici soiurile de prun disponibile pe zdravan.ro.

Cultivarea piersicului și nectarinului

1. Piersicul și nectarinul sunt speciile cele mai sensibile la gerul iernii, însă, pot rezista cu daune minime - știm din experiență - și la temperaturi de -27^oC.
2. Interesant este că, în primăverile cu brumă sau geruri de revenire, aceste specii rezistă mai bine decât caisul, pentru că înfloresc mai târziu. Așa se face că în 2016 au fost zone în care nu s-a făcut o caisă, din cauza brumelor din primăvară, iar piersicii și nectarinii au reușit să rodească binișor.
3. Cele mai frumoase piersici și nectarine se obțin dacă, după legat, sunt rărite la 3-4 degete una de alta. Dacă ramura este prea aglomerată, fructele vor fi mai mici, iar riscul de apariție a moniliozei și putregaiului cenușiu crește în zona în care fructele se ating.
4. Piersicul și nectarinul sunt specii autofertile.
5. Piersicul și nectarinul sunt specii care ridică mai puține probleme, singura boală de neevitat fiind bășicarea frunzelor, motiv pentru care sunt obligatorii tratamentele preventive.
6. Piersicile și nectarinele nu pot fi păstrate multă vreme, însă pot fi conservate sub diferite forme: gem, nectar, compot etc.
7. Distanța orientativă de plantare la piersic și nectarin este 4 x 3m. 
8. Dacă vă doriți un nectarin în balcon sau chiar în casă, vă recomandăm superbul nectarin pitic!
9. Aici: schema de tratamente și lucrări la piersic și nectarin.
10. Nectarinul și piersicul intră cel mai repede pe rod, la 1-2 ani de la plantare.

Vedeți aici soiurile de piersic și nectarin disponibile pe zdravăn.ro.

Cultivarea caisului

1. Caisul rezistă mai bine la ger decât piersicul, însă este pretențios la brumele târzii, mai ales dacă luna martie a fost una caldă și a grăbit intrarea în vegetație.
2. Caisul are tendința de supraîncărcare cu fructe, motiv pentru care este importantă rărirea fructelor, la fel ca la piersic și, atunci când este cazul, ramurile supraîncărcate trebuie să fie susținute. Ruperea unei ramuri din cauza greutății fructelor poate conduce la intrarea în declin a pomului și uscarea sa în câțiva ani.
3. Distanța minimă de plantare la cais este de 3 x 4m.
4. Caisele nu rezistă mult timp după recoltare, însă se pot usca, îngheța, pot fi folosite la compot și din ele se obține cel mai delicios nectar!
5. Aici: schema de tratamente și lucrări la cais.
6. Caisul intră pe rod la 2-3 ani de la plantare.

Vedeți aici soiurile de cais disponibile pe zdravăn.ro.