De ce crapă cireşele?

Care este cauza

  1. În primul rând, precipitaţiile abundente şi îndelungate, în perioada de coacere a cireşelor.
  2. Cauza propriu-zisă este dată de staţionarea îndelungată a picăturilor de ploaie pe pieliţa fructelor. Fructele absorb apa, iar tensiunea internă creşte până la crăpare.
  3. Dacă la o durată lungă a ploii se adaugă, pe un font de nebulozitate persistentă, un calm atmosferic, care să nu favorizeze scuturarea apei de pe fructe, fenomenul de crăpare poate să capete o amploare şi mai mare.
  4. Fenomenul de crăpare este mai intens dacă, pe fondul ploii, temperatura aerului fluctuează în jurul temperaturii de 20°C.

Ce se întâmplă după aceea

  1. Cireşele crăpate îşi pierd valoarea comercială, devenind mult mai perisabile.
  2. În crăpăturile fructelor se instalează în foarte scurt timp monilioza, cireşele devenind necomestibile.

Cum se poate preîntâmpina

  1. Se recomandă irigarea regulată a pomilor, cu cantităţi moderate de apă, pentru a evita şocurile hidrice.
  2. Să nu se administreze îngrăşăminte cu azot în faza de creştere intensivă a cireşelor.
  3. S-a observat că cireşele crapă mai puţin în coroanele deschise, aerisite, care permit ventilarea şi uscarea mai rapidă a fructelor, după precipitaţii.
  4. În literatura de specialitate se menţionează că stropirea cireşelor cu sulfat de cupru, în faza datului în pârg, reduce amploarea crăpării.
  5. Într-o anumită măsură, ajută şi scuturarea pomilor de apă, după fiecare cădere de precipitaţii.
  6. De asemenea, s-a remarcat că în livezile de cireş care au solul înierbat, procentul fructelor crăpate este mai scăzut.
  7. Pentru a împiedica crăparea cireşelor după recoltare, acestea trebuie scufundate în apă cu gheaţă.