Un keiki proaspăt transplantat.
Un keiki transplantat anticipat poate rămâne legat de planta mamă până la uscarea tijei.
Un keiki pregătit pentru transplantarea anticipată.
Când se transplantează un keiki
-
De regulă, un keiki se transplantează atunci când are minim 3 frunze şi 3-4 rădăcini, din care 2 au depăşit 5cm.
-
În acel moment, noua plantă se desprinde de planta mamă prin tăierea tijei la 2-3cm. Tija se elimină prin tăierea la aceeaşi distanţă de la planta mamă.
-
De regulă, semnalul de transplantare este dat de ofilirea şi uscarea tijei ce leagă noua plantă de orhideea-mamă.
-
În acel moment, noua plantă trebuie mutată de urgenţă într-un nou ghiveci.
Metoda mai bună: transplantarea anticipată
-
O metodă şi mai inteligentă de transplantare este aceea de a aşeza noua plantă într-un nou ghiveci, după apariţia primelor rădăcini.
-
Transplantarea propriu-zisă constă în aşezarea rădăcinilor noii plante pe suprafaţa substratului, fixându-se să rămână stabilă.
-
Atenţie! De regulă rădăcinile noilor plante cresc în partea superioară, deoarece frunzele se lasă în jos, fiind mai grele. Pentru a aşeza rădăcinile în poziţia corectă, va trebui să răsuciţi tulpină, însă cu delicateţe, deoarece este casantă!
-
Nu trebuie să vă chinuiţi să aşezaţi noua plantă perfect vertical în ghiveci. Şi un unghi de 30° este suficient. După acomodare, planta se va aşeza singură într-o poziţie mai confortabilă.
-
Udările se fac ca la o plantă matură, poate un pic mai abundente, până rădăcinile coboară la fundul vasului.
-
Când sunt 6-7 rădăcini şi planta pare stabilizată, tija de conectare la planta mamă poate fi tăiată.
-
Dacă nu vă grăbiţi, puteţi aştepta uscarea naturală a tijei, fenomen care va anunţa clar că tânăra plantă nu mai are nevoie de ajutor.
Avantajele transplantării anticipate
-
Tânăra plantă se stabilizează într-un nou ghiveci mai repede.
-
Riscul de eşec este mult mai mic decât în cazul transplantării cu detaşare de planta mamă.
-
Metoda imită modul în care planta se comportă în mediul natural.
