Rădăcinile de iarbă-mare, recomandate de Hipocrate pentru tratarea afecțiunilor ginecologice

Se mai numește și:

Oman, smântânică, homan, iarbă neagră, bruscălan, alaut, lacrimile Elenei

Unde se găsește:

Crește în flora spontană la marginile de pădure, pe malurile pâraielor, prin fânețe umede, șanțuri, livezi, vii.

Plantă erbacee perenă.
Rădăcina este cărnoasă și tuberizată.
Tulpina, ce apare în anul 2, este dreaptă, muchiată, păroasă, cu ramuri. Poate atinge și 2 m înălțime.
Frunzele au dimensiuni mari și sunt ovale-lanceolate, dințate.
Florile, galbene și mari, sunt grupate câte 6 -8 în vârful tulpinii.
Fructele sunt achene mici, cu papusul lung.

Înflorește în:

Mai Iunie Iulie August Septembrie

Ce se recoltează:

În scop terapeutic se utilizează rizomii cu rădăcini, ce se recoltează toamna sau primăvara, numai de la plantele de 3 ani.

Martie Aprilie Mai Septembrie Octombrie Noiembrie

Proprietăți terapeutice:

Iarba-mare este apreciată în medicina naturistă pentru proprietățile sale expectorante, antiseptice, antispastice, antitusive, antifebrile, antibronșitice, anticongestive hepatice, tonifiante ale stomacului, astringente, colagoge, coleretice, vermifuge, diaforetice, diuretice, tonice, aperitive, antiinfecțioase, antibiotice contra bacilului Koch, antipruriginoase.
Primul care a întrebuinţat iarba-mare în tratarea bolilor femeieşti a fost însuşi Hipocrate, părintele grec al medicinei, care aprecia în mod deosebit calităţile rădăcinii ca leac pentru afecţiunile uterului.
În Evul Mediu, se administra vin de iarbă mare, numit pe atunci Potio Sancti Pauli („Poţiunea Sfântului Pavel”), considerat un remediu universal pentru orice boli ale capului, plămânilor sau stomacului, precum şi ca mijloc de protecţie contra ciumei.
Atenție Iarba-mare nu este recomandată în perioada sarcinii, deoarece ea poate produce o excitaţie uterină. Pot apărea şi reacţii alergice, în primul rând alergii de contact. Administrată intern în doze mai mari, planta irita mucoasele, declanşând diaree, vome şi crampe.

Acțiuni terapeutice:

Acțiunea terapeutică a plantei vizează: