Măriți imaginea pentru a vedea detaliile
Măriți imaginea pentru a vedea detaliile
Un pom pitic cu coroană palmetă în curs de formare
Un pom pitic cu coroană palmetă în curs de formare

Avem nevoie de:

a) Pomi fructiferi de calitate, sub formă de vargă, de preferință de vigoare mică sau medie. Acest tip de coroană poate fi formată, în principiu, pe orice tip de pom fructifer, însă vă recomandăm să exersați mai întâi pe măr și păr, datorită plasticității acestor specii.

b) Un sistem de susținere, care poate fi alcătuit din spalieri cu sârme, un gard, partea sudică a unui zid sau alte soluții ingenioase, care oferă susținerea necesară pomului.

Anul I

  1. În anul I se plantează pomul, toamna sau primăvara, după care se scurtează la 40-60 cm.
  2. Dacă susținerea se face cu sârmă întinsă pe spalieri, înălțimea sârmei va fi fixată cu 5 cm mai sus, adică 45-65 cm.
  3. După pornirea în vegetație a mugurilor, veți permite dezvoltarea numai a doi lăstari, cei mai viguroși și cei mai apropiați de vârf. (Vedeți cum se procedează aici.)

Anul II

  1. Cei doi lăstari se orizontalizează, legându-se de sârmă sau, după caz, prin alte mijloace (cleme etc.) de zid sau obiectul de susținere ales.
  2. În timpul anului, ca efect al orizontalizării celor doi lăstari principali (pe care îi vom numi în continuare șarpante), vor apărea mulți lăstari. Cei care apar exact pe „spinarea șarpantei”, având exact poziție verticală, sunt cei mai lacomi și vor trebui înlăturați cât mai repede, chiar în fază ierboasă.
  3. Lăstarii care sunt înserați pe lateralele șarpantei sau dedesubt, li se permite dezvoltarea.

Anul III

  1. Se continuă consolidarea primului etaj.
  2. Lăstarii crescuți pe șarpantă în anul precedent se scurtează cu o treime, iar cei care au avut tendința de a crește vertical, prin încovoiere, răsucire, frângere parțială sau chiar prin agățarea unei greutăți în vârf le modificăm poziția, orizontalizându-i ori chiar orientându-i în jos. În acest mod, forțăm lăstarii vegetativi să devină ramuri de rod.
  3. Și în acest an vom îndepărta lăstarii verticali, lacomi, cu excepția celui mai apropiat de ax sau chiar în continuarea acestuia, care ne va ajuta să formăm al doilea etaj al palmetei.
  4. Lăstarii din vârful șarpantei pot fi scurtați la o treime și legați de sârmă în continuarea șarpantei.
  5. Lungimea finală a brațelor șarpantelor trebuie să fie de 1,5 - 2 m.
  6. Pomul face primele fructe.

Anul IV

  1. Se fixează a doua sârmă, la 40-50 cm deasupra celei care susține primul etaj.
  2. Lăstarul lăsat în anul anterior ca și continuare a tulpinii se scurtează la nivelul sârmei sau cu maximum 5 cm mai sus.
  3. Pe lăstarul vertical (continuarea axului) se va permite, la fel ca la primul etaj, dezvoltarea numai a doi lăstari tineri, cei mai apropiați de vârf și crescuți în plan cu sârma.
  4. În luna august, după ce creșterile au încetat, cei doi lăstari, crescuți în vârful prelungirii axului, vor putea fi legați de a doua sârmă, însă după ce au fost scurtați o treime.
  5. Se fac tăierile de îngrijire a primului etaj (limitarea lăstarilor vegetativi, normarea rodului).

Anul V

  1. Continuă tăierile de întreținere ale primului etaj, favorizând, în principiu, formațiunile din apropierea axului (atât cele vegetative, cât și cele de rod).
  2. Etajul superior se formează în aceeași manieră în care a fost format primul etaj.
  3. În principiu se va limita dezvoltarea exuberantă (firească) a etajului superior, pentru a evita degarnisirea celui inferior.

Note

  • În aceeași manieră, palmetei i se mai pot adăuga încă două etaje. 
  • Distanța dintre etaje poate fi și mai mică, însă pentru începători recomandăm această formulă.
  • Soluția prezentată aici se adresează amatorilor, etapele fiind configurate în așa măsură încât să asigure reușita într-o măsură cât mai mare.
  • Deși este posibilă, nu recomandăm începătorilor arderea etapelor, adică scurtarea timpului necesar formării etajelor.
  • Înaintea demarării formării celui de-al doilea etaj, trebuie să fi obținut consolidarea primului. 
  • Etajele superioare nu trebuie să aibă o dezvoltare mai mare decât cele inferioare.