Poroinicul, orhideea pe care bunicii noștri o numeau „sculătoare”
Poroinicul, orhideea pe care bunicii noștri o numeau „sculătoare”
Poroinicul, orhideea pe care bunicii noștri o numeau „sculătoare”
Poroinicul, orhideea pe care bunicii noștri o numeau „sculătoare”
Se mai numește și: 
sculătoare, gemănariță, untul-vacii, bujor, salep, bujorei, limba-cucului
Unde se găsește: 

Crește prin tufișuri, fânețe, pășuni umede și păduri rărite, pe lângă izvoare.

  1. Orhidee perenă, firavă, cu 2 tuberculi bine dezvoltați.
  2. Tulpina este dreaptă, roșiatică spre vârf, cu dimensiuni între 20 - 70 cm.
  3. Frunzele sunt oblong-lanceolate, mai late către vârf.
  4. Florile, grupate în raceme terminale, sunt zigomorfe, pintenate, cu tepale de culoare liliachie.
  5. Fructele sunt capsule.

Înflorește în:

  Iunie  Iulie
Ce se recoltează: 
  1. În scop terapeutic se utilizează rădăcinile tuberizate, tinere, ce se recoltează după înflorire, spre toamnă.
  2. Tuberculii de dimensiuni reduse se replantează, pentru refacerea plantelor.

Se recoltează în:

  August
Proprietăți terapeutice: 

Poroincul este apreciat în medicina naturistă pentru proprietățile sale antidiareice, astringente, antiinflamatoare, emoliente, afrodiziace, fortifiante, răcoritoare.

Acțiuni terapeutice: 

Acțiunea terapeutică a plantei vizează:

Alte utilizări: 
  1. Tuberculii de poroinic sunt alimente hrănitoare în supe, lapte dulce, jeleuri, ciocolată.
  2. Ingredient în băuturi pentru întărirea organismului la copii și pentru convalescenții surmenați.

Plante care se recoltează în Iulie