Ruscuța-de-primăvară, toxică pentru mâini, o binecuvântare pentru inimă
Ruscuța-de-primăvară, toxică pentru mâini, o binecuvântare pentru inimă
Ruscuța-de-primăvară, toxică pentru mâini, o binecuvântare pentru inimă
Ruscuța-de-primăvară, toxică pentru mâini, o binecuvântare pentru inimă
Se mai numește și:
dediței-galbeni, cocoșei-de-câmp, bulbuc, buruiana-calului, buruiană-neagră, chioara-găinii, spânz-de-cal, buruiană-de-talan, dedeniță, scânteiță, ruscuța-de-varăUnde se găsește:
Se întâlnește în flora spontană din locuri însorite: pajiști, pășuni, fânețe uscate, coaste abrupte, soluri calcaroase.
- Plantă erbacee perenă protejată în România, cu tufe mici și rizom scurt. Pentru folosire, recomandăm cultivarea ei.
- Atât tulpinile cu flori, cât și cele sterile sunt drepte, cu dimensiuni între 20 - 40 cm.
- Frunzele sunt penat-sectate, cu segmente îngust-lineare.
- Florile pot ajunge și la 8 cm și au 10 - 20 petale galbene-aurii.
- Fructul este o poliachenă globuloasă.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
Partea aeriană a plantei se recoltează în perioada înfloririi depline (aprilie-mai).
Atenție După recoltarea ruscuței-de-primăvară se recomandă spălarea imediată pe mâini.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
Ruscuța-de-primăvară are proprietăți cardiotonice de tip digitalic, ușor hipertensive, diuretice, sedative nervos, calmante.
Acțiuni terapeutice:
Ruscuța-de-primăvară este apreciată în medicina naturistă pentru acțiuni terapeutice în:
Pentru uz intern:
Alte utilizări:
Plantă decorativă, cultivată în balcoane, peluze, apartamente.
