Cât sunt de periculoase recipientele de plastic şi ce e de făcut

Nimic clar, nimic sigur

  1. În principiu, recipientele de plastic sunt considerate sigure pentru sănătate, dar nu pentru că au fost dovedite ca sigure, ci pentru că nu au fost dovedite până acum ca nocive.
  2. Nu există niciun studiu serios care să demonstreze că nu există efecte nocive ale consumului de alimente din recipiente de plastic, pe termen lung.
  3. Cert este că anumite chimicale din recipientele de plastic migrează în alimentele conţinute şi că acest proces nu poate fi împiedicat. Până acum nu a fost nimeni interesat, în mod serios, să afle ce cantitate de chimicale ajunge în corpul uman după consumul alimentelor din recipiente de plastic şi ce efecte are acest lucru.
  4. Încălzirea alimentelor în recipiente de plastic intensifică şi mai tare transferul de chimicale în alimente.
  5. Recipientele de plastic eliberează chimicale în special în alimentele grase, sărate şi acide.
  6. Doi compuşi din recipientele de plastic sunt suspectaţi cel mai mult de efecte nocive bisfenolul A și o clasă de substanţe chimice numite ftalați (ftalaţii au fost interzişi în recipientele alimentare, în UE). Este dovedit că bisfenolul A interferează periculos cu sistemul endocrin, imitând estrogenul.
  7. În contact cu lichidele fierbinţi, recipientele de plastic eliberează de 55 de ori mai mult bisfenol.

Ce boli poate provoca plasticul

  1. Unii compuşi din recipientele de plastic sunt suspectaţi că afectează funcţiile sexuale provocând cancer de sân, prostată, cancer testicular şi că reduc nivelul de fertilitate.
  2. Chimicalele eliberate de plastic în alimente sunt suspectate şi de afectarea funcţiilor neurologice.

Pentru a evita chimicalele din plastic

  1. Nu păstraţi alimentele în recipiente de plastic, atunci când aveţi la îndemână şi alte soluţii.
  2. Păstraţi alimentele în oale emailate, oale ceramice, de porţelan, inox, în  recipiente de sticlă sau sticlă Pyrex.
  3. Nu încălziţi alimente la cuptorul cu microunde în recipiente de plastic. Folosiţi în schimb o farfurie ceramică ori un şerveţel de hârtie.
  4. Consumaţi mai multe alimente prospete şi congelate şi mai puţine conservate.
  5. Hrana bebeluşilor şi a copiilor trebuie să intre cât mai puţin în contact cu plasticul.
  6. Folosiţi pentru biberoane recipiente de sticlă securizată, decât de plastic.
  7. Alăptaţi bebeluşii, folosiţi lapte praf şi evitaţi cât se poate conservele, mai ales dacă sunt în recipiente de plastic.
  8. Evitaţi ambalajele fabricate din policarbonaţi (de obicei marcate cu cifra 7, plasat în mijlocul semnului conveţional pentru recilare ori literele PC), iar dacă vreţi să evitaţi ftalaţii, feriţi-vă de recipientele din PVC.
  9. Renunţaţi la recipientele din plastic uzate şi zgâriate.
  10. Nu refolosiţi sticlele de plastic. Luaţi apa sau ceaiul cu dumneavoastră într-un recipient de sticlă sau un termos.
conținut sponsorizat