De ce nu e indicat să folosim tratamente chimice împotriva gândacului păros
  1. Gândacul păros este o coleopteră de până la 10mm lungime, cu corpul negru-mat, acoperit cu pete alb-gălbui şi aspect păros.
  2. Larva este cenuşie, de până la 16 mm lungime, acoperită cu peri gălbui.
Ce atacă şi cum dăunează: 
  1. Gândacul păros are o singură generaţie pe an şi poate produce pagube doar în stadiul de adult.
  2. Larvele nu produc pagube, hrănindu-se în sol cu vegetaţie în descompunere.
  3. Este o specie polifagă, atacând o paletă foarte largă de plante, mai exact florile acestora.
  4. În unii ani poate produce pagube însemnate în livezi.
  5. Per ansamblu, este unul dintre dăunătorii mai puţin periculoşi.
  1. Adulţii devin activi în luna aprilie, iar zborul  durează până în luna iunie, cu un maxim la sfârşitul lunii mai.
  2. Pe durata activă, adulţii se mută pe diferite plante, pe măsură ce acestea înfloresc.
Cum poate fi prevenit: 
  1. Într-o anumită măsură poate fi prevenit prin săpăturile în livadă, în lunile iulie-august, lucrare prin care sunt distruse larvele.
Cum se combate bio: 
  1. Dimineaţa devreme, cât gândacii sunt amorţiţi, se scutură pomii iar insectele se adună pe prelate.
Cum se combate chimic: 
  1. Nu se recomandă tratamentele chimice, deoarece atacul gândacului păros coincide cu faza de polenizare, iar tratamentul poate ucide albinele.
  2. În cazul unor atacuri masive, se pot face tratamente cu un insecticid cu acţiune selectivă (care nu dăunează albinelor), precum BISCAYA 240 OD (SC) (0,16 - 0,20%).

Alte articole despre: