Câteva secrete mai puțin știute despre piersic și nectarin

• 3 share-uri
• Share on Facebook
• Share on Twitter
• Share on WhatsApp

Iată secretele:

1. Piersicul și nectarinul se plantează în plin soare, în locuri ferite de curenți. Cel mai bun și sigur loc este în fața casei, dacă acest loc are expoziție sudică.
2. Nectarinul și piersicul înfloresc foarte devreme primăvara, imediat după cais. În primăverile mai timpurii e posibil să fie nevoie să protejați florile de brumă. Cel mai sigur e să acoperiți tot pomul cu folie de plastic, iar la bază să puneți, când temperaturi scad, o mică candelă, din acelea cu recipient de plastic și capac de metal (cum se folosesc mai nou la Înviere). Atenție maximă la siguranță, luați în calcul vântul, animalele etc., care ar putea răsturna candela!
3. Piersicul și nectarinul sunt specii autofertile (nu au nevoie de polen de împrumut), dar atunci când aceștia înfloresc e foarte posibil ca albinele să nu zboare, din cauza frigului. Pentru a vă asigura că florile vor lega, polenizați-le dumneavoastră, cu un pensonaș. Mișcarea trebuie să fie scurtă și delicată. Dacă veți proceda așa (vă trebuie căteva ore într-o după-amiază însorită) vă puteți asigura câteva zeci de kg de fructe în plus!
4. În anii în care leagă abundent, fructele trebuie rărite, înainte să atingă mărimea unei alune. Distanța optimă între fructe este de 3-4 degete. Dacă nu răriți, fructele vor fi mici, mai puțin gustoase, iar în anul următor pomul va avea probleme cu rodirea, posibil și cu sănătatea.
5. Pe durata creșterii fructelor, piersicul și nectarinul au nevoie de irigație, dacă vremea este secetoasă. Când fructele dau în pârg, nu mai udați, pentru a preveni crăparea fructelor.
6. Piersicul și nectarinul pot fi crescuți și în ghivece. Un ghiveci de 10-12 kg e suficient, dacă în fiecare primăvară facem refertilizarea la suprafață, iar pe toată durata dezvoltării fructelor aplicăm, la câteva săptămâni, un îngrășământ cu conținut ridicat de potasiu.