Să analizăm câteva argumente:
-
Marii producători de fructe se concentrează pe producerea de fructe care au un aspect atrăgător şi care rezistă bine la transport şi expunere în supermarket.
-
De aceea, de multe ori, fructele (la fel şi legumele) au culoare şi formă, dar nu şi gust.
-
Există o regulă simplă în lumea fructelor (şi legumelor) cu cât e mai bun, cu atât e mai perisabil. Astfel, cele mai bune fructe pot fi crescute doar în grădina proprie şi consumate în scurt timp după recoltare.
-
Cele mai multe dintre fructele din supermarket sunt importate de la mii şi zeci de mii de kilometri. Ei bine, transportul pe aceste distanţe înseamnă poluare. Dacă vă pasă de acest lucru, alegeţi să vă cultivaţi propriile fructe.
-
Fructele din supermarket sunt obţinute din hibrizi care asigură culturi uniforme şi fructe rezistente la păstrare. Efectul nedorit este acela că majoritatea acestor hibrizi sunt strict dependenţi de tehnologii avansate de cultivare, care implică doze mari de pesticide.
-
În culturile intensive comerciale, de regulă, uzul pesticidelor se face pe principiul „mai bine să prisosească, decât să lipsească”. Nimeni nu riscă un atac al dăunătorilor ori al bolilor, de dragul consumatorilor, din dorinţa de a le oferi fructe cât mai puţin chimizate. În aceste condiţii, singura garanţie pentru consumator este legislaţia care, de multe ori, este prea slabă.
-
Fructele produse în grădina proprie au o garanţie a calităţii pe care nimeni nu v-o poate oferi.
-
În fine, faptul de a avea un pom în curte este o şansă extraordinară de a rămâne în contact cu natura şi cu ritmurile ei uimitoare.
-
Un pom în curte este şi un profesor care îi povesteşte copilului dumneavoastră că este nevoie de răbdare şi de efort, ca să trăieşti, să înfloreşti şi să rodeşti.
