Se mai numește și:
scrântitoare, buboasă, buruiană-de-junghiuri, iarba-gâștelor, prescură, vintricea, iarba-scrântituriiUnde se găsește:
Coada-racului preferă locurile umede și sărăturoase: marginea apelor și râurilor, pășuni, șanțuri, depozite de gunoi, poteci alpine.
- Plantă erbacee perenă care are rizomul gros și rădăcini adventive.
- Tulpinile au dimensiuni reduse, sunt târâtoare, cu ramuri ascendente.
- Frunzele sunt penat-compuse, au 13 - 21 foliole dințate și perișori argintii. La bază, planta formează o rozetă de frunze ovale.
- Florile, solitare și cu pedunculul lung, au culoarea galbenă-aurie și se închid seara și pe vreme mohorâtă.
- Fructele sunt poliachene sferice, bifurcate.
Înflorește în:
Ce se recoltează:
În scop terapeutic se recoltează partea aeriană a plantei (frunze bazale, flori și stoloni), ce se recoltează în perioada de înflorire.
Se recoltează în:
Proprietăți terapeutice:
Coada-racului are proprietăți astringente, analgezice, antiseptice, hemostatice, antispastice, stomahice, antidiareice, antilitiazice, sedative, cicatrizante, tonice.
Acțiuni terapeutice:
Acțiunea terapeutică a plantei vizează:
Pentru uz intern:
- malarie
- calculoză biliară
- diaree
- dizenterie
- pancreatită
- crampe
- hemoroizi
- litiază renală
- metroragii
- hipermenoree
- dismenoree
- metroanexită
- leucoree
- contracții uterine
- candidoză genitală
- infecții streptococice
- infecții stafilococice
- angină pectorală
- palpitații
- hemoptizie
- astm bronșic
- tuse
- enurezis
- anemie
- convalescență
- epilepsie
Pentru uz extern:
Alte utilizări:
- Lăstarii tineri și frunzele se consumă ca salată.