Încercați urechelnița pentru tratamentul pistruilor

Se mai numește și:

verzișoară, buruiana-porcului, argintură, jințură, frunzar, iarba-tunului, iarbă-groasă, nevăstuică, iarba-ciutei, iarbă-de-urechi, prescurăriță, urechea-mâței, urechea-iepurelui, varză-de-stâncă, țâța-mielului

Unde se găsește:

Apare sălbatic în zona montană, pe stânci calcaroase, ziduri, ruine, acoperișurile locuințelor.
Datorită frumuseții florilor și a tulpinei, planta este cultivată în scop ornamental.

Plantă erbacee perenă care are rizomi și stoloni.
Tulpina are între 20 - 80 cm înălțime, este glabră, cu ramuri spre vârf.
Frunzele sunt groase, cu mult miez, lobovat-lanceolate, acuminate, glabre, de culoare roșiatică.
Florile, grupate în corimb, sunt păros-glandulare, cu petale roz sau roșii.
Fructele sunt polifolicule.

Înflorește în:

Iulie August Septembrie

Ce se recoltează:

În scop terapeutic, se utilizează:

partea aeriană a plantei, ce se recoltează în perioada înfloririi
frunzele, ce se folosesc doar în stare proaspătă (nu se usucă)

Se recoltează în:

Iulie August Septembrie

Proprietăți terapeutice:

Urechelnița are proprietăți antispastice, hemostatice, colagoge, diuretice, detersive, antiseptice, astringente, antialgice, cicatrizante, vulnerare, emoliente, febrifuge, răcoritoare.

Acțiuni terapeutice:

Are acțiuni terapeutice în următoarele afecțiuni: