Rădăcinile de cerențel, leacul ascuns cu miros de cuișoare
Rădăcinile de cerențel, leacul ascuns cu miros de cuișoare
Rădăcinile de cerențel, leacul ascuns cu miros de cuișoare
Rădăcinile de cerențel, leacul ascuns cu miros de cuișoare
Rădăcinile de cerențel, leacul ascuns cu miros de cuișoare
Se mai numește și: 
călțunul-doamnei, ridichioriță, cuișoriță
Unde se găsește: 

Crește spontan în zone ruderale și umede, prin buruienișuri, tufărișuri, păduri, zăvoaie, curți, la marginea apelor și a drumurilor.

  1. Plantă erbacee perenă.
  2. Rizomul este oblic, cilindric, cu multe radicele.
  3. Tulpina aeriană este dreaptă, cu ramuri și perișori. Are lungimi între 25 - 100 cm.
  4. Frunzele sunt dințate, penat-compuse, dispuse în rozetă, cu pețiol.
  5. Florile sunt mici, terminale, galbene-aurii, cu 5 petale.
  6. Fructele sunt polinucule finalizate cu stilul persistent, arcuit la capăt.

Înflorește în:

  Mai  Iunie  Iulie  August  Septembrie  Octombrie
Ce se recoltează: 
  1. În scop terapeutic se utilizează rizomii și rădăcinile, ce se recoltează primăvara devreme și toamna târziu.
  2. Prin uscare, rizomii și rădăcinile capătă culoare brună, miros de cuișoare și gust amar-astringent.
  3. Atunci când rădăcinile capătă o consistenţă lemnoasă şi devin casante, rupându-se cu un pocnet sec, procesul uscării s-a încheiat.
  4. Rizomii de cerenţel se păstrează în săculeţi de hârtie, în locuri curate, lipsite de umiditate.

Se recoltează în:

  Noiembrie
Proprietăți terapeutice: 

Cerențelul are proprietăți digestive, antidiareice, astringente, antiseptice, bactericide, cicatrizante, hemostatice, febrifuge, sudorifice, calmante, tonice, revulsive.

Acțiuni terapeutice: 

Acțiunea terapeutică a cerențelului vizează:

Plante care se recoltează în Iunie