Calomfirul, planta de leac a dacilor
Calomfirul, planta de leac a dacilor
Calomfirul, planta de leac a dacilor
Se mai numește și: 
balsamită, bumbișor, calapăr, dumbravnic, izma-Maicii-Preciste, spiculețe, călugăr
Unde se găsește: 
  1. Se cultivă în grădinile țărănești, în special pentru mirosul plăcut al frunzelor.
  2. Cultura florilor de calomfir în ţara noastră este cunoscută din cele mai vechi timpuri, iar provenienţa lor este foarte diferită. În lucrările scriitorului antic Dioscoride se semnalează că în Dacia exista cultura roiniţei, cimbrului şi calomfirului.
  1. Plantă erbacee perenă, aromatică, care are rizom și rădăcini adventive.
  2. Tulpina este dreaptă, lungă de 60 - 120 cm, catifelată, cu puține ramuri.
  3. Frunzele sunt ovale sau eliptice, compuse, cu marginea ușor zimțată.
  4. Florile sunt galbene, mici, rotunde, adunate în calatidii.
  5. Fructele sunt achene cu cinci coaste și o coronulă în vârf.

Înflorește în:

  Iulie  August
Ce se recoltează: 

În scop terapeutic se utilizează partea aeriană a plantei.

Se recoltează în:

  Iulie  August  Septembrie
Proprietăți terapeutice: 

Calomfirul este apreciat în medicina naturistă pentru proprietățile sale hepatoprotectoare, digestive, carminative, antispastice, vermifuge, anticanceroase, antioxidante, antiinflamatoare, revitalizante, relaxante, diuretice, emenagoge, antihemoragice, antibiotice, tonice.

Atenție Se va evita administrarea de calomfir în timpul sarcinii, deoarece poate provoca avortul spontan. Nu trebuie depășită doza limită admisă, pentru că planta poate fi toxică şi poate produce convulsii şi stop cardiorespirator.

Acțiuni terapeutice: 

Acțiunea terapeutică a calomfirului vizează:

Plante care se recoltează în August