Floare de țintaură
Floare de țintaură
Se mai numește și: 
potroacă, fierea-pământului, buruiană-de-viermi, frigurică, crucea-pământului, iarbă-de-curcă, cocoșei-de-grădină, taulă, scăunel
Unde se găsește: 

Țintaura crește atât la câmpie, cât și în zona submontană, în poieni, pajiști, păduri și fânețe umede.

  1. Plantă erbacee bianuală, cu rădăcină răsucită, de dimensiune redusă.
  2. Tulpina este verticală, glabră, cu dimensiuni cuprinse între 20 - 50 cm.
  3. Frunzele de la bază formează o rozetă, iar frunzele de pe tulpină au formă de elipsă sau lance și sunt opuse.
  4. Petalele florilor sunt tubulare, de culoare roză sau albă-liliachie.
  5. Fructele sunt capsule binoculare, de culoare galbenă.

Înflorește în:

  Iunie  Iulie  August  Septembrie
Ce se recoltează: 
  1. Tulpina cu flori se recoltează în timpul înfloririi, după care se usucă în buchete atârnate la umbră. 

Se recoltează în:

  Iunie  Iulie  August  Septembrie
Proprietăți terapeutice: 
  1. Țintaura are proprietăți digestive, stomahice, carminative, coleretice, colagoge, laxative, vermifuge, antiinflamatoare, depurative, diuretice, febrifuge, hipoglicemiante, antibiotice, antioxidante, tonice, aperitive, cicatrizante, vulnerare.
  2. Are un gust foarte amar.
Acțiuni terapeutice: 

Acțiunea terapeutică a țintaurei vizează:

Plante care se recoltează în Octombrie