Traminer
Traminer
Traminer

Se mai numește:

  1. Traminer roz, Tramin roșu, Tramini, Gewürztraminer - în România;
  2. Savagnin rose, Fromenteau rouge, Gentil rose aromatique, Servoyen rose, Traminer roter, Gentil Duret rouge, Traminer, Auvernas rouge clair - în Franța;
  3. Traminer rotter, Kleintraminer, Heiligensteiner Klevner, Kleinwiener, Marzimmer, Frentschentraube, Sandtraminer, Gewürztraminer etc. - în Germania.
Utilizare: 
  1. Din strugurii soiului Traminer se obțin vinuri albe superioare seci, armonioase, cu aciditate echilibrată, cu aromă discretă, tipică (datorită căreia vinul poate fi recunoscut chiar și la degustare „în orb”).
  2. Prin supramaturarea strugurilor se pot obține vinuri superioare demiseci, demidulci sau licoroase, catifelate, armonioase.
Originea: 
  1. Soi originar din Tirolul italian.
  2. Numele are legătură, probabil, cu orașul Tramino, din zonă.
Arealul de răspândire și de cultură: 
  1. Se cultivă în Franța, Germania, Italia, Austria, România, Ungaria, Croația.
  2. Suprafața cultivată este foarte mică, în raport cu alte soiuri cosmopolite, fiind limitată la aproximativ 8000 de hectare.
Descriere botanică: 
  1. La dezmugurit, rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu discrete reflexe roșiatic-liliachii.
  2. Ciorchinii apar cel mai frecvent pe nodurile 4/5 ale lăstarului
  3. Inflorescența este uniaxială, cilindro-conică, uneori aripată, lungă de 6-7 cm (în plin înflorit).
  4. Lăstarul în iunie-iulie este verde, cu striații roșu-vineții. Frunzele de la vârf au aspect scămos, iar celelalte capătă o înfățișare lucioasă.
  5. Strugurii au 7-12 cm lungime, prezintă, de regulă, formă cilindrică sau tronconică, cu boabe dese, de dimensiuni diferite.
  6. Bobul este sferic, de 12-15 mm diametru, roz-cenușiu, cu miez zemos, nearomat sau, dacă soiul face parte din biotipul Gewürztraminer, prezintă o aromă caracteristică de petale de trandafir și litchi. 
  7. Coardele sunt brun-gălbui, cu nuanțe mai intense la noduri.
Caracterizarea agrobiologică: 
  1. De la intrarea în vegetație până la maturarea strugurilor, acest soi are nevoie de 160-210 zile, în funcție de caracteristicile meteo anuale.
  2. Dezmugurește la sfârșitul lui aprilie, iar înflorirea se desfășoară pe durata lunii iunie, fapt care ferește acest soi de pericolul brumelor târzii de primăvară.
  3. Are creștere și vigoare mijlocii.
  4. Este un soi autofertil, putând fi cultivat în plantații pure.
  5. Are o fertilitate bună (aprox. 70% din lăstari sunt fertili), fiecare lăstar purtând, în medie, 2 ciorchini.
  6. Traminer rezistă bine la ger (chiar și până la -22oC), dar este sensibil la secetă și mană. Are o rezistență mai bună a făinare și putregaiul cenușiu, iar atacul de moliilor este, de asemenea, moderat.
Caracterizarea agrofitotehnică: 
  1. În funcție de condiții,  distanțele de plantare pentru acest soi pot varia între 1,6 - 2,2 m între rânduri și 1,3 - 1,6 m între butuci.
  2. Forma de conducere recomandată: tulpini semi-înalte, cordon lateral sau bilateral, cu tăiere speronată, în cepi de 2-3 ochi.
  3. Irigația și fertilizarea contribuie la creșterea producției. Pentru susținerea necesarului de elemente nutritive, anual se pot administra N100P200K100 kg/ha (substanță activă) sau 40 t/ha gunoi de grajd. 
Caracterizarea tehnologică: 
  1. Strugurii intră în pârgă la începutul lui august, iar maturarea deplină are loc, de regulă, la mijlocul lui septembrie.
  2. Când există condiții pentru supramaturarea strugurilor, culesul se poate amâna până în octombrie.

Epoca de maturare:

Productivitatea: 
  1. Traminer este un soi cu productivitate de 5-8 t/ha, dar care, în condiții favorabile, poate atinge și 12 t/ha.
Variații si clone: 
  1. Soiul Traminer prezintă mai multe populații, cu biotipuri care variază prin culoarea și aroma strugurilor.
  2. Cel mai valoros, dar și cel mai cunoscut, rămâne biotipul Gewürtztraminer, cu aromă de litchi și petale de trandafiri.
Zonarea: 
  1. Soiul Traminer se pretează a fi cultivat în zonele viticole mai răcoroase ale țării, din jumătatea nordică: Moldova și Transilvania, dar dă rezultate bune și în Muntenia și Dobrogea.