Rețeta bolii la plante: stopi de apă, prezența agenților patogeni și un pic de căldură
Rețeta bolii la plante: stopi de apă, prezența agenților patogeni și un pic de căldură

Cum „aduc” mana ploile cu soare

  1. Apa de pe frunze, încălzită de razele soarelui, stimulează germinația sporilor patogeni, care se dezvoltă în țesuturile plantelor așa cu semințele plantelor se dezvoltă în solul umed (deși are limitele ei, comparația nu este exagerată!).
  2. În condiții favorabile (umiditate și temperatură ridicată) infecțiile, care conduc apoi la boli ale plantelor, se pot produce în interval de câteva ore. Odată pătruns agentul patogen în corpul plantei, infecția nu mai poate fi oprită decât prin utilizarea de fungicide sistemice. Tratamentele cu fungicide de contact doar preîntâmpină apariția altor focare de infecție, dar nu mai poate opri infecția instalată. (Clic aici pentru a afla care este diferența dintre pesticidele de contact și cele sistemice).
  3. Ploile repezi nu favorizează doar agenții patogeni deja prezenți pe plantă, ci „inseminează” planta și cu agenți existenți la nivelul solului. De pildă, stropii de sol împroșcați de tomate de o ploaie repezită conduc de multe ori la îmbolnăvirea roșiilor. Exemplul e valabil și în multe alte cazuri.

Ce e de făcut

  1. În principiu, pomilor fructiferi și culturilor de legume din câmp trebuie să li se aplice un tratament după fiecare ploaie, mai ales după ploile repezi, de la amiază sau după-amiază. Desigur, asta creează o problemă celor care au o reținere față de tratamentele chimice, mai ales în anii ploioși.
  2. În anii ploioși soluția cea mai sigură o reprezintă utilizarea de produse fitosanitare sistemice, care pătrund în țesuturile plantelor, a căror protecție poate dura 1-3 săptămâni, indiferent de condițiile climatice.
  3. Dacă cultivați legume într-o seră sau un solar, puteți controla nivelul de umiditate, puteți evita umezirea frunzelor și, implicit, puteți controla mai bine factorii care pot conduce la îmbolnăvirea plantelor. O seră sau un solar nu rezolvă totul (sunt și aici probleme specifice), însă cu un minimum nivel de cunoștințe, plus bune practici și disciplină, producția intră într-un orizont de predictibilitate. Deși nu e obligatoriu și nu e o regulă care se aplică în fiecare an, tratamentele chimice necesare în spații protejate sunt mai puține, iar produsele cu acțiune de contact au o eficiență mai bună.

Ploile acide

  1. O altă idee larg răspândită este aceea că ploile acide îmbolnăvesc pomii și plantele din grădini. 
  2. Ploi acide putem numi precipitațiile care, în mișcarea lor în fază noroasă ori în faza de cădere spre sol antrenează particule chimice expulzate în aer de diferiți agenți poluatori (uzine, termocentrale, gaze de eșapament etc).
  3. Când apar concentrații ridicate, e adevărat, plantele pot avea de suferit, însă realitatea este că astfel de fenomene se produc tot mai rar în prezent.
  4. Adevărul este că, cel mai adesea, ploile acide sunt confundate, în efectele lor, cu ploile calde de vară, descrise mai sus, care favorizează apariția infecțiilor la plante.
  5. Bine de știut: dârele galbene care rămân pe conturul bălților primăvara sau vara devreme este polen polen din atmosferă, antrenat de precipitații.