Busuioacă (tămâioasă) de Bohotin
Busuioacă (tămâioasă) de Bohotin
Busuioacă (tămâioasă) de Bohotin
Busuioacă (tămâioasă) de Bohotin
Busuioacă (tămâioasă) de Bohotin
Busuioacă (tămâioasă) de Bohotin

Soiul mai este denumit:

  1. Tămâioasă de Bohotin, Busuioacă vânătă de Bohotin, Tămâioasă vânătă de Bohotin, Tămâioasă violetă - în România;
  2. Busuioacă de Moldova, Muskat violetovâi, Muskat violet de Madeira - în Rusia;
  3. Muscat violet commun, Muscat violet de Madere, Gros Muscat violet - în Franța;
  4. Moscatto violetto - în Italia;
  5. Moscatel gordomorado - în Spania
  6. Muskateller violetter - în Germania.
Utilizare: 
  1. Din soiul Busuioacă de Bohotin se obțin vinuri roșii superioare, seci, chiar și în anii în care strugurii se culeg la maturitatea deplină.
  2. În anii favorabili procesului de supramaturare se obțin vinuri de calitate deosebită, cu potențial alcoolic de peste 16,3o
  3. Vinurile obținute din acest soi au o culoare roșie-vineție, inconfundabilă.
  4. Cele mai bune vinuri din acest soi se obțin în podgoria Dealu Mare.
  5. În 1936, la Concursul național de vinuri de la București, academicianul G. Ionescu-Sisești i-a prezentat vinul obținut din Busuioacă de Bohotin regelui Carol al II-lea, astfel: „Acest vin roz și parfumat este un dar unic, cu o culoare de briliant, ce merită degustat stând în picioare, ca o prețuire în plus”. Regele Carol al II-lea a gustat din pahar, după care spuse: „Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie!”.
Originea: 
  1. Busuioaca sau Tămâioasa de Bohotin este considerat soi autohton, originar din localitatea Bohotin, județul Iași.
  2. Se pare, totuși, că ar proveni din Franța, unde există un soi similar, denumit Muscat violet de Frontignan.
Arealul de răspândire și de cultură: 
  1. În afară de România, mai este cultivat în Franța, Italia, Rusia, Germania și Spania.
Descriere botanică: 
  1. Lăstarul este verde, cu striuri cafenii pe partea expusă la soare.
  2. Inflorescențele se inserează pe lăstari pe nodurile 5 și 6.
  3. Strugurii sunt uniaxiali, de formă cilindrică, cu boabele îndesate și turtite în ciorchine.
  4. Bobul este sferic, de până la 17 mm diametru, de culoare violet închis, cu reflexe vineții. Miezul este crocant, cu gust tămâios intens. Mustul rezultat din zdrobirea boabelor este necolorat. Pielița este groasă, acoperită cu un strat foarte fin de pruină. 
Caracterizarea agrobiologică: 
  1. Busuioaca dezmugurește în cursul lui aprilie, în funcție de zonă.
  2. Tot în funcție de zonă se produce și înflorirea, momentul variind de la sfârșitul lunii mai, până spre mijlocul lunii iunie.
  3. Pârga debutează în cursul lunii august, iar în anii mai călduroși chiar la sfârșitul lunii iulie.
  4. Coacerea strugurilor se desăvârșește în cursul lunii septembrie.
  5. Busuioaca de Bohotin este un soi cu creșteri de vigoare medie.
  6. Soiul este autofertil, motiv pentru care poate fi cultivat în plantații pure.
  7. Sub aspectul rezistenței biologice, este destul de pretențios, manifestând sensibilitate atât la excesul de apă din sol, cât și la secetă.
  8. În unii ani este puternic atacat de boli. În schimb, rezistă bine la putregaiul cenușiu al strugurilor.
  9. Nu este atacat de CochilisEudemis și Tetranychus (păianjenul roșu). Nici păsările și viespile nu sunt interesate de acest soi.
  10. Are rezistență limitată la ger și brumă.
Caracterizarea agrofitotehnică: 
  1. Busuioaca de Bohotin are o fertilitate foarte bună, peste 70% dintre lăstari fiind fertili.
  2. Cea mai bună formă de conducere pentru acest soi este cordon bilateral, cu tăiere în elemente mijlocii.
Caracterizarea tehnologică: 
  1. Maturarea strugurilor se produce în luna septembrie.
  2. Strugurii de Busuioacă de Bohotin au mărime mijlocie, cu o greutate medie de 200 - 220g. Un strugure poate conține între 62 și 114 boabe.
  3. La maturitatea deplină, boabele reprezintă peste 97% din greutatea totală a strugurelui, restul fiind reprezentat de ciorchine.
  4. Volumul de must care se extrage dintr-un kilogram de struguri variază între 54 - 75%.
  5. La maturitate, strugurii soiului Busuioacă de Bohotin acumulează în medie 210 - 237 g/l de zaharuri (echivalentul a 12o - 14concentrație alcoolică). Aciditatea mustului este echilibrată, fiind de 4 - 5 g/l H2SO4.

Epoca de maturare:

Productivitatea: 
  1. Busuioaca de Bohotin dă producții mijlocii, de 6 - 8 t/ha.
  2. Un butuc poate produce, în medie, 2,2 - 3,4 kg/ha.
Variații si clone: 
  1. Fiind un soi vechi, populația acestui soi este eterogenă, cuprinzând multe forme, diferite ca potențial de producție și aromă a strugurilor.
  2. În anul 2000, la SCDVV Pietroasa a fost omologat clona Bohotin-26 Pt, cu producție de 9,7 t/ha și aromă mai pregnantă de tămâios.
Caracterizare economică: 
  1. În prezent, soiul Busuioacă de Bohotin cunoaște o puternică revenire, fiind plantat sau în curs de plantare pe suprafețe întinse.
  2. Se poate aprecia că vinul obținut din acest soi va cunoaște o căutare deosebită, într-o piață cu o ofertă tot mai limitată la vinurile obținute din soiuri internaționale.
  3. Cupajat cu alte vinuri, vinul de Busuioacă le crește conținutul de alcool și le imprimă aroma plăcută de tămâios.
Zonarea: 
  1. Dă rezultate bune în plantațiile din NE țării și în podgoriile Huși și Dealu Mare.